Termeni bursieri publicat în Dictionar financiar | Tag-uri: , , , ,

Activ financiar – Activul ce consacra drepturi bănești ale deținătorului acestuia, precum și drepturi asupra veniturilor viitoare rezultate din valorificarea unor fonduri. Activele financiare includ, fără a se limita la acestea:

  • valori mobiliare;
  • efecte de comerț emise de către o societate comerciala;
  •  instrumente sintetice de tipul indicilor bursieri;
  • rata dobânzii, instrumente sintetice care au la baza rata dobânzii;
  • instrumente având la baza moneda națională, devize convertibile;
  • contracte futures, contracte cu opțiuni, alte instrumente financiare derivate calificate astfel de C.N.V.M.

Broker – Persoana fizică atestată de consiliul bursei și autorizată de C.N.V.M. să negocieze cereri și oferte și să încheie tranzacții exclusiv în numele unui membru al bursei.

Capitalizare bursieră – Produsul dintre numărul de acțiuni emise de societate și valoarea de piața a acțiunilor.

Dividend – Distribuirea periodică a câștigurilor pe care o societate o plătește acționarilor sai. Dividentele sunt plătite în cash, pachete adiționale de acțiuni în cadrul societății sau ambele.

Instrumente financiare derivate – Contractele futures, options precum și alte active calificate de CNVM ca instrumente financiare derivate.

Lichiditatea – Este dată de ușurința cu care un investitor poate să-și transforme investiția în numerar. Lichiditatea garantează funcționarea continuă a pieței, fiind o condiție pentru realizarea fără întreruperi sau distorsiuni al circuitului economic de ansamblu. Piața lichidă este acea piață recunoscută de C.N.V.M. în care valoarea actualizată a unei valori mobiliare poate fi determinată, iar plata pentru valoarea mobiliară tranzacționată poate fi încasată prompt și în condiții de siguranță.

Marja – Garanția constituită și menținută de investitor la un S.S.I.F., pentru derularea de achiziții de valori mobiliare sau alte instrumente financiare pe credit sau desfășurarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate.

Obligațiune – Obligațiunile sunt valori mobiliare negociabile, care conferă deținătorului calitatea de creditor. Emitentul poate să fie statul, un organism public al administrației centrale sau locale, sau o societate comercială. Obligațiunile conferă deținătorului dreptul la încasarea unei dobânzi și vor fi răscumpărate la scadență de către emitent. Din acest motiv, din punct de vedere al emitentului, obligațiunile reprezintă un instrument de mobilizare a capitalului împrumutat.

Opțiune – Contract standardizat care, în schimbul plății unei prime, creează pentru cumpărătorul opțiunii dreptul, dar nu și obligația, de a cumpără sau de a vinde un anumit activ suport la un preț prestabilit până la sau la data expirării.

Prag rezistență – Prețul la care presiunea exercitată de cumpărători este echilibrată de vânzători, în general pragul de rezistență se manifesta pe piață prin introduceri de ordine de vânzare în așteptare numeroase și care însumează o cantitate apreciabilă (50%-100% sau mai mult) din volumele medii ce se tranzacționează într-o zi.

Prag suport – Prețul la care presiunea exercitată de vânzători este echilibrată de cumpărători, în general pragul suport se manifestă pe piață prin introduceri de ordine de cumpărare în așteptare numeroase și care însumează o cantitate apreciabilă (50%-100% sau mai mult) din volumele medii ce se tranzacționează într-o zi.

 

 

 

Comentarii nu sunt permise.